Cum alegi tema perfectă pentru lucrarea ta de licență
Alegerea temei este cea mai importantă decizie pe care o iei legat de licență. O temă bine aleasă face tot procesul mai ușor și mai plăcut. O temă proastă te va chinui 6-12 luni.
DE CE E ATÂT DE IMPORTANTĂ ALEGEREA TEMEI?
O temă bună: ✓ Te motivează să lucrezi chiar și când e greu ✓ Are resurse bibliografice suficiente ✓ E fezabilă în timeframe-ul disponibil ✓ Te ajută la job sau master după absolvire ✓ Îți permite să demonstrezi competențe reale
O temă proastă: ✗ Te plictisește și te face să procrastinezi ✗ Are prea puține (sau prea multe) surse ✗ E prea ambițioasă sau prea superficială ✗ Nu te ajută profesional ✗ Te blochează constant
CÂND TREBUIE SĂ ALEGI TEMA?
Timeline ideal:
- Cu 10-12 luni înainte: Începi să te gândești la opțiuni
- Cu 8-9 luni înainte: Ai 2-3 variante clare
- Cu 6-7 luni înainte: Discuți cu coordonatorul
- Cu 6 luni înainte: Tema aprobată oficial
Minim necesar:
- Cu 4-5 luni înainte: Urgent, dar încă fezabil
- Sub 3 luni: Foarte dificil, opțiuni limitate
⏰ Nu lăsa alegerea temei pe ultimele 2-3 luni! Riști să nu ai timp să faci o cercetare calitativă.
CRITERII PENTRU ALEGEREA TEMEI
1. INTERESUL PERSONAL ⭐⭐⭐De ce contează: Vei petrece 6-12 luni cu această temă. Dacă nu te pasionează deloc, va fi un calvar.
Întreabă-te:
- Care sunt cursurile care ți-au plăcut cel mai mult?
- Ce subiecte te-au fascinat în timpul facultății?
- Ce articole/cărți din domeniu ai citit de plăcere?
- Despre ce subiecte îți place să discuți cu colegii?
- Ce probleme practice te interesează în domeniu?
⚠️ Atenție: Interesul e important, dar nu e singurul criteriu! Nu alege o temă doar pentru că „sună cool”.
2. RELEVANȚA ȘI ACTUALITATEA ⭐⭐⭐
De ce contează: O temă actuală și relevantă va avea mai multe surse recente și va impresiona comisia.
Verifică:
- S-au publicat articole despre acest subiect în ultimii 3-5 ani?
- E o problemă actuală în domeniu?
- Există interes în mediul academic/profesional?
- Sunt conferințe, seminarii despre acest subiect?
Exemple teme relevante 2024:
- ✅ „Impactul inteligenței artificiale asupra proceselor de recrutare”
- ✅ „Tranziția energetică în România: provocări și oportunități”
- ✅ „Marketing pe TikTok: strategii pentru GenZ”
- ❌ „Evoluția marketingului tradițional în anii 1990” (prea vechi)
- ❌ „Analiza Yahoo Messenger ca tool de comunicare” (irelevant)
3. DISPONIBILITATEA RESURSELOR ⭐⭐⭐
De ce contează: Nu poți scrie o lucrare solidă fără surse de calitate. Verifică ÎNAINTE să te angajezi.
Verifică:
- Google Scholar: Caută tema ta. Găsești 20+ articole relevante?
- ResearchGate: Există studii recente?
- Biblioteca universității: Au cărți pe subiect?
- Baze de date: EBSCO, JSTOR, ScienceDirect (dacă ai acces)
Test simplu: Caută „[tema ta] + research” sau „[tema ta] + study” în Google Scholar.
- 100+ rezultate: Perfect! ✅
- 20-100 rezultate: OK, dar va trebui să extinzi tema ⚠️
- Sub 20 rezultate: RISC MARE – temă prea îngustă sau prea nouă ❌
Soluții dacă ai prea puține resurse:
- Extinde tema (mai broad)
- Schimbă focusul către un aspect cu mai multe resurse
- Alege altă temă
4. FEZABILITATEA ⭐⭐⭐
De ce contează: Trebuie să poți finaliza cercetarea în timpul disponibil și cu resursele tale.
Întreabă-te:
A. Timp disponibil:
- Câte ore/săptămână ai pentru licență?
- Lucrezi full-time? Part-time? Deloc?
- Ai alte cursuri/examene/obligații?
B. Resurse necesare:
- Trebuie să colectezi date? De la cine? Cum?
- Ai acces la eșantionul necesar? (companii, pacienți, etc.)
- Ai nevoie de echipament special? Software? Laborator?
- Costă ceva? Îți permiți?
C. Complexitate:
- E tema prea ambițioasă pentru nivel licență?
- Necesită cunoștințe foarte avansate pe care nu le ai?
- Poți învăța ce îți lipsește în timpul disponibil?
Exemple:
✅ FEZABIL: „Analiza satisfacției clienților într-un restaurant din București”
- Eșantion accesibil (clienți restaurant)
- Metodologie simplă (chestionar)
- Timp necesar: 2-3 luni
❌ NEFEZABIL: „Studiu longitudinal privind efectele medicamentului X asupra a 500 pacienți pe 5 ani”
- Durată imposibilă pentru licență
- Eșantion greu de accesat
- Cerințe etice complexe
5. OPORTUNITĂȚI PRACTICE/PROFESIONALE ⭐⭐
De ce contează: O temă legată de cariera ta viitoare te ajută la joburi, interviuri, master.
Gândește strategic:
- În ce domeniu vrei să lucrezi după facultate?
- Ce competențe cauță angajatorii?
- Pe ce subiecte ai putea vorbi la interviuri?
- Vrei să continui cu master/doctorat? În ce domeniu?
Exemple:
Dacă vrei în Marketing Digital: ✅ „Strategii de content marketing pe Instagram pentru IMM-uri” ✅ „Influencer marketing: eficiență și ROI” ✅ „SEO local pentru business-uri românești”
Dacă vrei în HR: ✅ „Strategii de retenție a angajaților în industria IT” ✅ „Onboarding virtual: provocări și soluții” ✅ „Wellness corporativ și productivitate”
Dacă vrei în Finanțe: ✅ „Analiza riscului de credit pentru IMM-uri” ✅ „Investiții pe bursa din România: strategii pentru începători” ✅ „Fintech și servicii bancare digitale”
6. COORDONATORUL ȘTIINȚIFIC ⭐⭐
De ce contează: Un coordonator interesat și competent în tema ta face o diferență URIAȘĂ.
Verifică:
- Ce domenii expertizează coordonatorul tău?
- Pe ce teme a mai îndrumat studenți?
- Are publicații în domeniul care te interesează?
- E deschis la teme noi sau preferă subiecte clasice?
Cum afli:
- Verifică profilul academic (Google Scholar, ResearchGate)
- Întreabă studenți care au lucrat cu el/ea
- Discută deschis: „Aveți experiență în domeniul X?”
⚠️ Важно: E mai bine să alegi o temă ușor diferită de preferința ta dacă coordonatorul e excelent în acea zonă, decât să insisti pe tema perfectă cu un coordonator dezinteresat.
7. ORIGINALITATEA ⭐
De ce contează: Nu trebuie să reinventezi roata, dar nici să copiezi exact lucrări existente.
Cum aduci originalitate:
- Context nou (ex: același fenomen, dar în România/alt oraș)
- Perioadă nouă (actualizare studii vechi)
- Metodologie diferită (abordare calitativă vs cantitativă)
- Populație diferită (alt segment demografic)
- Unghi nou (alt aspect al problemei)
Exemplu: Temă clasică: „Motivația angajaților în organizații” Variante originale:
- „Motivația angajaților GenZ în startup-uri tech românești” (context + populație nouă)
- „Gamification ca strategie de motivare în retail” (metodă nouă)
- „Motivație post-pandemie: tranziția la remote work” (perioadă nouă)
PROCESUL DE ALEGERE – PAS CU PAS
PASUL 1: BRAINSTORMING (1-2 săptămâni)
Listează 10-15 teme potențiale:
Folosește aceste prompturi:
- Ce cursuri mi-au plăcut cel mai mult?
- Ce teme am avut la proiecte/seminarii care m-au interesat?
- Ce probleme observ în domeniul meu?
- Ce fenomene curente mă fascinează?
- Despre ce aș vrea să știu mai multe?
- Ce skill-uri vreau să dezvolt?
- În ce industrie vreau să lucrez?
- Ce teme au făcut colegii mei care mi s-au părut interesante?
Scrie tot ce îți trece prin minte – fără filtru!
PASUL 2: FILTRAREA INIȚIALĂ (2-3 zile)
Din cele 10-15, elimină temele care: ❌ Nu te interesează cu adevărat ❌ Sunt evident prea complicate ❌ Necesită resurse pe care nu le ai ❌ Sunt prea vechi/depășite
Rămâi cu 5-7 teme potențiale.
PASUL 3: CERCETARE PRELIMINARĂ (1-2 săptămâni)
Pentru fiecare temă rămasă:
✓ Caută pe Google Scholar – notează câte rezultate găsești ✓ Citește 3-5 abstracturi de articole relevante ✓ Verifică ce metodologii se folosesc ✓ Notează 5-10 surse potențiale ✓ Identifică gap-uri – ce nu s-a cercetat încă?
Creează un tabel comparativ:
TemăResurse disponibileFezabilitateInteres personalRelevanță profesionalăTemă 1⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐Temă 2⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐etc.
Elimină temele cu mai puțin de ⭐⭐⭐ la oricare criteriu.
Rămâi cu 2-3 teme finaliste.
PASUL 4: DISCUȚII CU COORDONATORUL (1-2 săptămâni)
Programează întâlnire cu coordonatorul:
Pregătește-te:
- Prezintă cele 2-3 teme finaliste
- Explică de ce te interesează fiecare
- Arată că ai făcut research preliminar
- Întreabă care are cele mai mari șanse de aprobare
- Cere feedback și sugestii
Întrebări de pus:
- „Care dintre aceste teme vi se pare mai potrivită pentru licență?”
- „Aveți experiență în acest domeniu?”
- „Vedeți probleme potențiale cu tema X?”
- „Ați mai îndrumat studenți pe teme similare?”
- „Ce modificări ați sugera pentru a face tema mai solidă?”
⚠️ Ascultă cu atenție! Coordonatorul are experiență – dacă îți semnalează probleme, ia-le în serios.
PASUL 5: DECIZIA FINALĂ (câteva zile)
Alege o temă bazată pe:
- Feedback-ul coordonatorului (cel mai important!)
- Tabelul tău comparativ
- Intuiția ta (contează!)
Formulează titlul preliminar:
- Clar și specific
- Nu prea lung (max 15-20 cuvinte)
- Include conceptele cheie
- Professional
Structură bună titlu: „[Fenomenul studiat]: [Aspectul specific] în [Context]”
Exemple: ✅ „Marketing digital: Strategii de engagement pe Instagram pentru branduri de fashion din România” ✅ „Burnout-ul profesional: Factori determinanți în rândul medicilor din spitalele publice” ✅ „Blockchain în supply chain: Oportunități și provocări pentru industria alimentară”
PASUL 6: APROBARE OFICIALĂ (1-2 săptămâni)
Depune cererea oficială:
- Completează formularele facultății
- Include titlul propus
- Argumentează alegerea (dacă e cerut)
- Obține semnătura coordonatorului
Așteaptă aprobarea:
- Poate dura câteva zile – câteva săptămâni
- Comisia de licență trebuie să aprobe
- E posibil să îți ceară modificări minore
Când primești aprobarea: 🎉 Felicitări! Poți începe oficial lucrul!
GREȘELI COMUNE LA ALEGEREA TEMEI
❌ GREȘEALA #1: „Aleg o temă pentru că sună impresionant”
Problema: Te vei plictisi rapid și vei procrastina.
Exemplu: „Analiza epistemologică a paradigmelor post-structuraliste în contextul…” – sună fancy, dar te chinui 6 luni cu ceva ce nu înțelegi și nu te pasionează.
Soluție: Alege ceva care te interesează CU ADEVĂRAT, chiar dacă titlul e mai puțin spectaculos.
❌ GREȘEALA #2: „Aleg prima idee care îmi vine”
Problema: Nu explorezi alternative potențial mai bune.
Soluție: Dedică 2-3 săptămâni brainstorming-ului și cercetării preliminare. Merită!
❌ GREȘEALA #3: „Tema e prea largă”
Exemple problematice:
- „Marketingul în era digitală” (MULT prea larg!)
- „Psihologia organizațională” (un întreg domeniu!)
- „Dezvoltarea economică a României” (o carte întreagă!)
Problema: Nu poți acoperi totul în 60 pagini. Vei fi superficial.
Soluție: SPECIFICĂ, SPECIFICĂ, SPECIFICĂ!
- „Marketingul pe Instagram pentru branduri de fashion din București în 2023-2024”
- „Conflictul interpersonal în echipele remote din companii IT”
- „Impactul taxei pe cifra de afaceri asupra IMM-urilor din sectorul HoReCa”
❌ GREȘEALA #4: „Tema e prea îngustă”
Exemple problematice:
- „Analiza unui singur post pe Instagram al brandului X”
- „Motivația unui singur angajat din compania Y”
Problema: Insuficiente date, generalizare imposibilă, prea puțină literatură.
Soluție: Extinde ușor – mai multe cazuri, perioadă mai lungă, mai mulți participanți.
❌ GREȘEALA #5: „Tema necesită acces la date pe care nu le am”
Exemple:
- „Analiza datelor financiare confidențiale ale companiei X”
- „Studiu clinic pe pacienți cu boala rară Y”
- „Analiza algoritmilor proprietari ai Google”
Problema: Vei ajunge în blocaj când nu obții accesul necesar.
Soluție: Verifică ÎNAINTE dacă poți accesa datele/participanții/informațiile necesare.
❌ GREȘEALA #6: „Copiez tema unui coleg/prieten”
Problema:
- Risc de plagiat
- Comisia va compara lucrările
- Nu învă ți să gândești independent
Soluție: Inspiră-te, dar alege-ți PROPRIA temă cu propriul unghi.
❌ GREȘEALA #7: „Aleg o temă despre care nu există literatură în română”
Problema: Vei avea dificultăți mari dacă nu ești fluent în engleză.
Soluție:
- Verifică literatura în română ÎNAINTE
- Dacă nu există, asigură-te că poți lucra cu surse în engleză
- Consideră o temă cu mai multe resurse în română
SFATURI SPECIALE PE DOMENII
📊 PENTRU ECONOMIE/BUSINESS:
Teme populare și fezabile:
- Analize de piață (consumatori, competitori)
- Strategii marketing (digital, social media)
- Management resurse umane (motivație, leadership)
- Antreprenoriat și IMM-uri
- Finanțe personale/corporative
- E-commerce și retail
Tips:
- Încearcă să obții date reale de la o companie
- Studii de caz sunt excelente pentru acest domeniu
- Chestionarele sunt relativ ușor de administrat
⚖️ PENTRU DREPT:
Teme populare și fezabile:
- Analize legislație recent modificată
- Jurisprudență relevantă
- Drept comparat (România vs UE)
- Protecția consumatorului
- Dreptul muncii
- GDPR și protecția datelor
Tips:
- Verifică legislația la zi (nu lucra pe legi abrogate!)
- Folosește Monitorul Oficial
- Portalul instanțelor pentru jurisprudență
- Evită teme prea teoretice fără aplicabilitate
💻 PENTRU IT/INFORMATICĂ:
Teme populare și fezabile:
- Dezvoltare aplicații web/mobile
- Sisteme de securitate
- Machine learning/AI aplicat
- Baze de date și optimizare
- Cloud computing
- IoT
Tips:
- Asigură-te că poți finaliza aplicația în timp util
- Documentația e la fel de importantă ca și codul
- Testarea și validarea sunt esențiale
- Open source e OK, dar trebuie să aduci ceva nou
🏥 PENTRU MEDICINĂ/SĂNĂTATE:
Teme populare și fezabile:
- Studii epidemiologice
- Analize retrospective
- Evaluarea tratamentelor
- Educație pentru sănătate
- Calitatea vieții pacienților
Tips:
- Obține aprobare etică ÎNAINTE să începi!
- Respectă confidențialitatea pacienților
- Metodologia trebuie să fie foarte riguroasă
- Coordonator cu experiență clinică e esențial
🎓 PENTRU ȘTIINȚE UMANISTE:
Teme populare și fezabile:
- Analize literare/lingvistice
- Studii culturale
- Comunicare și media
- Psihologie aplicată
- Sociologie
Tips:
- Cercetarea calitativă e foarte potrivită
- Interviurile în profunzime oferă date bogate
- Analiza de conținut pentru texte/media
- Teoriile trebuie aplicate, nu doar descrise
RESURSE PENTRU ALEGEREA TEMEI
📥 Descarcă gratuit:
- [PDF] Worksheet alegerea temei – tabel comparativ
- [PDF] 100+ exemple teme pe domenii
- [PDF] Template cerere aprobare temă
- [PDF] Checklist verificare fezabilitate temă
🔗 Unde găsești inspirație:
- Google Scholar – vezi ce se cercetează recent
- ResearchGate – trending topics
- Conference proceedings – teme hot din domeniu
- Master theses – vezi ce fac studenții la master
- Industry reports – probleme practice actuale
ÎNTREBĂRI FRECVENTE
Î: Pot schimba tema după ce a fost aprobată? R: Depinde de universitate. Unele permit, altele nu sau permit doar modificări minore. Schimbarea e complicată și întârzie totul. Alege bine de prima dată!
Î: Trebuie să fie tema 100% originală? R: Nu trebuie să descoperi America! Poți lucra pe teme cercetate deja, dar aduci un unghi nou (context, metodologie, perioadă, etc.).
Î: Coordonatorul mi-a impus o temă. Ce fac? R: Încearcă să negociezi – explică interesele tale. Dacă nu merge, vezi dacă poți adapta tema sa să includă și aspecte care te interesează. Ultima opțiune: schimbă coordonatorul (dacă e posibil).
Î: Am găsit o temă super, dar nu există literatură în română. E OK? R: Dacă te descurci bine în engleză, DA. Dacă nu, evită – va fi foarte dificil. Poți scrie licența în română citând surse în engleză.
Î: Pot face o temă legată de job-ul meu actual? R: EXCELENT! E cea mai bună situație – ai acces la date reale, înțelegi contextul, e relevant profesional. Verifică doar aspectele de confidențialitate.
Î: Cât de specifică trebuie să fie tema? R: Regula de aur: suficient de îngustă ca să o poți aprofunda în 60-80 pagini, suficient de largă ca să existe literatură și să poți colecta date.
🎯 CONCLUZIE:
Alegerea temei e o decizie strategică care influențează:
- Cât de mult vei suferi sau te vei bucura în următoarele luni
- Calitatea lucrării finale
- Nota la susținere
- Oportunități profesionale viitoare
Dedică timp acestei decizii! Merită fiecare oră investită în alegerea corectă.
Ai nevoie de ajutor personalizat pentru alegerea temei?
[Buton: Consultanță gratuită 20 min] [Buton: Pachet alegere + structură temă]
Metodologia cercetării
Ghid complet: Cum proiectezi și conduci cercetarea pentru licență
Metodologia este „cum-ul” lucrării tale – cum vei răspunde la întrebările de cercetare, cum vei colecta și analiza datele. E cea mai tehnică parte a licenței și trebuie să fie impecabilă.
CE ESTE METODOLOGIA CERCETĂRII?
Definiție simplă: Metodologia = ansamblul de metode, tehnici și proceduri pe care le folosești pentru a conduce cercetarea ta.
Ce include capitolul de metodologie:
- Tipul și design-ul cercetării
- Populația și eșantionul
- Instrumentele de colectare date
- Procedura de colectare
- Metodele de analiză
- Considerații etice
- Limitările studiului
De ce e important:
- Demonstrezi rigoroz științific
- Altcineva ar trebui să poată replica studiul tău
- Validează rezultatele tale
- Comisia evaluează metodologia foarte atent!
TIPURI DE CERCETARE
1. DUPĂ ABORDARE
A. CERCETARE CANTITATIVĂ
Caracteristici:
- Date numerice, măsurabile
- Eșantioane mari (50+, ideal 100+)
- Analiză statistică
- Testarea ipotezelor
- Generalizare statistică
Metode comune:
- Chestionare structurate
- Experimente
- Analize de date existente
- Observații sistematice
Când o folosești:
- Vrei să măsori ceva
- Vrei să testezi relații între variabile
- Vrei să generalizezi la o populație mai largă
- Ai acces la eșantion mare
Exemplu: „Impactul satisfacției salariale asupra performanței angajaților – studiu pe 150 angajați din sectorul IT”
B. CERCETARE CALITATIVĂ
Caracteristici:
- Date descriptive, bogate
- Eșantioane mici (5-30 participanți)
- Analiză tematică/de conținut
- Explorarea fenomenelor în profunzime
- Înțelegere contextuală
Metode comune:
- Interviuri semi-structurate/în profunzime
- Focus grupuri
- Observație participativă
- Analiză de documente/conținut
Când o folosești:
- Vrei să înțelegi „de ce” și „cum”
- Fenomenul e nou sau puțin cercetat
- Context complex care necesită explorare
- Nu ai acces la eșantion mare
Exemplu: „Experiențele angajaților în tranziția la remote work: un studiu calitativ pe 15 manageri”
C. CERCETARE MIXTĂ
Caracteristici:
- Combină cantitativ + calitativ
- De obicei: chestionar (cantitativ) + interviuri (calitativ)
- Complementaritate: numerele + povești
Când o folosești:
- Vrei și măsurare și înțelegere profundă
- Chestionarul identifică „ce”, interviurile explică „de ce”
- Ai timp și resurse pentru ambele
Exemplu: „Satisfacția clienților în retail: analiză cantitativă (chestionar, n=200) și calitativă (interviuri, n=10)”
2. DUPĂ SCOP
A. CERCETARE EXPLORATORIE
- Scop: explorarea unui fenomen nou/puțin cunoscut
- Întrebări: „Ce se întâmplă aici?”
- Metodologie: de obicei calitativă
B. CERCETARE DESCRIPTIVĂ
- Scop: descrierea unui fenomen
- Întrebări: „Cum arată fenomenul X?”
- Metodologie: cantitativă sau calitativă
C. CERCETARE EXPLICATIVĂ
- Scop: explicarea relațiilor cauză-efect
- Întrebări: „De ce se întâmplă X?”
- Metodologie: de obicei cantitativă, cu teste statistice
POPULAȚIA ȘI EȘANTIONUL
POPULAȚIA ȚINTĂ
Definiție: Totalitatea indivizilor/entităților care te interesează
Exemple:
- „Toți studenții din România” (prea larg!)
- „Studenții anului 3 de la Facultatea de Economie, ASE București” (mai bine!)
- „Managerii de HR din companii IT cu 50+ angajați din București” (specific!)
Definește clar:
- Cine face parte?
- Criterii de includere
- Criterii de excludere
EȘANTIONUL
Definiție: Subgrupul din populație pe care îl studiezi efectiv
Dimensiunea eșantionului:
Pentru cercetare cantitativă:
- Minim absolut: 30 (pentru statistici de bază)
- Decent: 50-100
- Bun: 100-200
- Excellent: 200+
Formula simplă pentru calculat dimensiune: n = (Z² × p × q) / e²
Unde:
- Z = 1.96 (pentru 95% confidență)
- p = 0.5 (proporție estimată)
- q = 0.5 (1-p)
- e = marja de eroare dorită (ex: 0.05 pentru 5%)
Pentru populație cunoscută: n_ajustat = n / (1 + n/N)
Online calculator: Caută „sample size calculator” – multe disponibile gratuit!
Pentru cercetare calitativă:
- Interviuri: 10-20 participanți (până la saturație teoret
ică)
- Focus grupuri: 2-4 grupuri × 6-10 participanți
- Studii de caz: 1-5 cazuri (cu analiză profundă)
METODE DE EȘANTIONARE
A. EȘANTIONARE PROBABILISTICĂ (pentru cercetare cantitativă)
1. Eșantionare aleatorie simplă
- Fiecare individ are șanse egale
- Ideal, dar greu de realizat practic
- Metodă: random number generator
2. Eșantionare sistematică
- Selectezi la interval regulat (ex: fiecare al 5-lea)
- Mai ușor decât aleatoriu simplu
- Atenție la pattern-uri în listă!
3. Eșantionare stratificată
- Împarți populația în straturi (ex: bărbați/femei)
- Selectezi aleatoriu din fiecare strat
- Asigură reprezentativitate
4. Eșantionare pe clustere
- Selectezi grupuri întregi (ex: clase, departamente)
- Util când populațion e dispersată geografic
B. EȘANTIONARE NON-PROBABILISTICĂ (pentru cercetare calitativă sau când probabilistic nu e posibil)
1. Eșantionare convenabilă (convenience)
- Selectezi cine e disponibil/accesibil
- CEA MAI COMUNĂ în licențe
- Limitare: bias de selecție
- OK pentru studii pilot/exploratorii
2. Eșantionare prin ghem de zăpadă (snowball)
- Participanții recomandă alții
- Util pentru populații greu accesibile
- Exemplu: „Intervievat un startup founder care m-a recomandat altora”
3. Eșantionare cu scop (purposive)
- Selectezi intenționat participanți cu anumite caracteristici
- Exemplu: „vreau manageri cu minim 5 ani experiență”
- Comună în cercetarea calitativă
4. Eșantionare prin cote (quota)
- Similar cu stratificat, dar non-aleatoriu
- „Am nevoie de 50% bărbați, 50% femei” și selectezi pe cine găsești
INSTRUMENTE DE COLECTARE DATE
1. CHESTIONARUL
Când îl folosești:
- Cercetare cantitativă
- Eșantion mare
- Vrei date standardizate, comparabile
- Buget/timp limitat
Tipuri de întrebări:
A. Închise:
- Da/Nu
- Multiple choice
- Scale Likert (1-5, 1-7)
- Ranking
**B. Deschise:**
- Răspuns liber, text
- Utile pentru detalii, dar greu de analizat cantitativ
- Folosește moderat (2-3 întrebări maxim)
Structura unui chestionar bun:
1. Introducere (1 paragraf)
- Cine ești și scopul cercetării
- Cât durează completarea (5-10 min ideal)
- Confidențialitate și anonimat
- Mulțumire anticipată
2. Întrebări demografice (3-5 întrebări)
- Vârstă, gen, educație, ocupație
- Plasează la ÎNCEPUT sau FINAL (preferabil final)
3. Întrebări principale (15-25 întrebări)
- Grupate pe tematici
- De la general la specific
- De la simplu la complex
- Evită întrebări sensibile la început
4. Închidere
- Mulțumire
- Opțional: întrebare deschisă finală „Alte comentarii?”
- Contact pentru rezultate (dacă promiti)
Reguli de aur:
✅ Claritate: Limbaj simplu, fără jargon ✅ Specificitate: Întrebări precise, nu ambigue ✅ Neutralitate: Fără întrebări tendențioase
- ❌ „Nu credeți că salariile sunt prea mici?” (tendențios)
- ✅ „Cât de mulțumit sunteți de salariul actual?” (neutru)
✅ O singură idee per întrebare:
- ❌ „Ești mulțumit de salariu și de program?” (2 idei!)
- ✅ „Ești mulțumit de salariu?” + „Ești mulțumit de program?” (2 întrebări)
✅ Scurtă: Maximum 20-25 întrebări (completare în 5-10 min) ✅ Logică: Întrebări ordonate logic, cu tranziții ✅ Estetică: Design plăcut, nu aglomerat
Scale recomandate:
Likert 5 puncte (cel mai comun): 1 = Total dezacord 2 = Dezacord 3 = Neutru 4 = Acord 5 = Total acord
Likert 7 puncte (mai nuanțat): 1 = Total dezacord → 7 = Total acord
Satisfacție: 1 = Foarte nesatisfăcut → 5 = Foarte satisfăcut
Frecvență: 1 = Niciodată, 2 = Rar, 3 = Uneori, 4 = Adesea, 5 = Întotdeauna
Platforme pentru chestionare online:
- Google Forms – gratuit, simplu, popular ✅
- Typeform – frumos design, dar limitat versiunea free
- SurveyMonkey – profesional, dar scump
- Microsoft Forms – bun dacă ai cont Office 365
- LimeSurvey – open source, complex
Pilot testing: ⚠️ OBLIGATORIU! Testează chestionarul pe 5-10 persoane înainte de distribuire:
- Înțeleg toate întrebările?
- Cât durează completarea?
- Există erori tehnice?
- Design plăcut?
2. INTERVIUL
Când îl folosești:
- Cercetare calitativă
- Vrei să înțelegi în profunzime
- Subiecte complexe, sensibile
- Eșantion mic
Tipuri de interviuri:
A. Structurat
- Întrebări fixe, ordine fixă
- Ca un chestionar oral
- Rar în cercetarea calitativă
B. Semi-structurat ⭐ (cel mai comun în licențe)
- Ghid cu teme/întrebări principale
- Flexibilitate pentru urmăriri, aprofundări
- „Conversație ghidată”
C. Nestructurat/în profunzime
- Doar teme generale
- Conversație liberă
- Necesită experiență mare
Structura interviului semi-structurat:
1. Introducere (5 min)
- Prezentare reciprocă
- Scopul interviului
- Confidențialitate
- Înregistrare (cere permisiune!)
- Durata estimată (30-60 min)
2. Warm-up (5-10 min)
- Întrebări generale, non-threatening
- „Povestiți-mi despre rolul dvs…”
- Creează comfort
3. Întrebări principale (30-40 min)
- 5-8 întrebări/teme majore
- Fiecare cu sub-întrebări de follow-up
- De la general la specific
- Lasă participantul să vorbească!
4. Închidere (5 min)
- „Mai aveți ceva de adăugat?”
- Mulțumiri
- Next steps (transcripție, rezultate)
Ghid de interviu – exemplu structură:
TEMA 1: Experiența cu fenomenul X
- Povestiți-mi despre prima dvs experiență cu X
- Cum descrieți X în contextul organizației dvs?
- [Follow-up]: Puteți da un exemplu concret?
TEMA 2: Provocări întâmpinate
- Ce dificultăți ați întâmpinat legate de X?
- Cum ați gestionat aceste provocări?
- [Follow-up]: Ce ați fi făcut diferit?
TEMA 3: [etc.]Reguli de aur pentru interviuri:
✅ Ascultă activ: 80% participant vorbește, 20% tu ✅ Nu întrerupe: Lasă pauze, silence-ul e OK ✅ Fii neutru: Nu arăți acord/dezacord ✅ Probe: „Puteți detalia?” „De exemplu?” „Cum exact?” ✅ Reformulează: „Deci, dacă înțeleg bine, spuneți că…” ✅ Înregistrează: Crucial pentru analiză ulterioară (cu permisiune!)
Locație interviu:
- Liniștit, privat
- Confortabil pentru participant
- Online (Zoom/Teams) e OK, mai ales post-pandemie
Durata:
- 30-60 minute ideal
- Sub 30 min = prea scurt, superficial
- Peste 90 min = oboseală, calitate scade
3. FOCUS GRUPUL
Când îl folosești:
- Vrei dinamică de grup, interacțiune
- Explorare idei, brainstorming
- Dezvoltare produse/servicii
- Feedback colectiv
Caracteristici:
- 6-10 participanți
- 60-90 minute
- Moderator (tu) ghidează discuția
- Înregistrare video/audio
Structură:
1. Introducere (10 min)
- Welcome, ice-breaker
- Reguli de bază (respect, confidențialitate, fără răspunsuri corecte/greșite)
2. Discuție ghidată (60-70 min)
- 4-6 teme majore
- Moderatorul pune întrebări, facilitează
- Toată lumea participă (gestionează dominatorii, încurajează timizii)
3. Închidere (10 min)
- Sinteză
- Mulțumiri
Provocări:
- Dinamici de grup (unii domină, alții tac)
- Gândire de grup (conformism)
- Logistică complexă (coordonare 6-10 oameni)
⚠️ Pentru licență: Focus grupurile sunt mai rar folosite – interviurile individuale sunt mai practice.
4. OBSERVAȚIA
Când o folosești:
- Vrei să vezi comportamente reale, nu doar declarate
- Context natural
- Fenomene care se petrec în timp real
Tipuri:
A. Observație participativă
- Ești parte din grup/context
- Exemplu: Lucrezi în magazin și observi interacțiunile
B. Observație non-participativă
- Observi fără a participa
- Exemplu: Filmezi comportamentul clienților în magazin
Structură:
- Grila de observație (ce anume observi)
- Note de teren (field notes)
- Sistematică vs ad-hoc
⚠️ Pentru licență: Rar folosită ca metodă principală, mai degrabă complementară.
5. ANALIZA DOCUMENTELOR
Când o folosești:
- Date secundare disponibile
- Documente organizaționale
- Analiză de conținut media
- Date istorice
Surse:
- Rapoarte anuale companii
- Articole presă
- Postări social media
- Legislație
- Statistici oficiale (INS, Eurostat)
- Documente interne (cu permisiune)
Metodologie:
- Analiză de conținut (calitativă sau cantitativă)
- Codificare tematică
- Frecvență termeni
- Analiză discurs
PROCEDURA DE COLECTARE DATE
Descrie PAS CU PAS cum ai colectat datele:
Pentru chestionare:
- Elaborare chestionar în Google Forms
- Pilot test pe 10 persoane (data)
- Ajustări bazate pe feedback
- Distribuire link în grupuri Facebook relevante + email liste (perioada exactă)
- Reminder după 1 săptămână
- Închidere colectare după 3 săptămâni
- Export date în Excel/SPSS
Pentru interviuri:
- Identificare participanți potențiali
- Contact email/telefon pentru invitație
- Trimitere formular consimțământ informat
- Programare interviuri (pe Zoom/față în față)
- Conducere interviuri (30-60 min fiecare)
- Înregistrare (cu permisiune)
- Transcripție verbatim (sau platformă auto-transcripție)
- Verificare transcripții
Include:
- Perioade exacte (ex: „15 martie – 10 aprilie 2024”)
- Locații (ex: „online via Zoom”)
- Durate
- Rate de răspuns (ex: „120 respondenți din 200 contactați = 60% response rate”)
METODE DE ANALIZĂ DATE
PENTRU DATE CANTITATIVE
A. STATISTICI DESCRIPTIVE
Măsuri de tendință centrală:
- Media (mean): Suma valorilor / număr
- Mediana: Valoarea din mijloc când sunt ordonate
- Modul: Valoarea cea mai frecventă
Măsuri de dispersie:
- Deviația standard: Cât de dispersate sunt datele
- Varianța: Pătratul deviației standard
- Range: Max – Min
Frecvențe și procente:
- Câți respondenți au ales fiecare opțiune
- Tabele de frecvență
- Procente cumulative
Când le folosești:
- Întotdeauna! E baza oricărei analize cantitative
- Caracterizarea eșantionului
- Descrierea variabilelor
B. STATISTICI INFERENȚIALE
Teste de corelație:
- Pearson r: Corelație liniară între 2 variabile continue
- Spearman rho: Corelație între variabile ordinale
- Valori: -1 (corelație negativă perfectă) → 0 (fără corelație) → +1 (corelație pozitivă perfectă)
Când îl folosești: „X și Y sunt corelate?”
Teste de diferență:
- t-test: Comparație între 2 grupuri
- Ex: „Bărbații vs femeile – diferă satisfacția?”
- ANOVA: Comparație între 3+ grupuri
- Ex: „Satisfacția diferă între vârste: 18-25, 26-35, 36-45, 45+?”
- Chi-pătrat: Asociere între 2 variabile categoriale
- Ex: „Gen și preferința de produs sunt asociate?”
Regresie:
- Regresie simplă: Un predictor → o variabilă dependentă
- Regresie multiplă: Mai mulți predictori → o variabilă dependentă
- Exemplu: „Satisfacția salarială și echilibrul work-life prezic performanța?”
Când o folosești: Testarea ipotezelor, predicție
Software pentru analiză cantitativă:
SPSS ⭐ (cel mai folosit)
- Professional, puternic
- Studenti licență: versiune gratuită trial 14 zile SAU licență universitară
- Interfață user-friendly
Excel ✅
- Suficient pentru statistici descriptive de bază
- Add-in „Data Analysis ToolPak”
- Gratuit (dacă ai Office)
R / Python
- Gratuit, open source
- Foarte puternic, dar necesită programare
- Pentru licență: overkill, doar dacă știi deja
JASP
- Gratuit, open source
- Similar cu SPSS
- Bun pentru începători
Recomandare: SPSS dacă ai acces, Excel dacă nu.
PENTRU DATE CALITATIVE
A. ANALIZA TEMATICĂ
Procesul (6 pași):
1. Familiarizare cu datele
- Citește transcripțiile de mai multe ori
- Notează impresii inițiale
2. Generare coduri inițiale
- Identifică fragmente relevante
- Atribuie coduri descriptive
- Exemplu: „frustrare”, „lipsă comunicare”, „flexibilitate”
3. Căutare teme
- Grupează codurile similare în teme
- Temă = pattern recurent, semnificativ
- Exemplu: Coduri „frustrare”, „stres”, „burnout” → Temă „Wellbeing precară”
4. Revizuire teme
- Verifică dacă temele au sens
- Reorganizează, combină sau separă
5. Definire și numire teme
- Definește clar fiecare temă
- Numele descriptiv și captivant
6. Scriere raport
- Prezintă temele cu citate suport din interviuri
B. ANALIZA DE CONȚINUT
Pentru texte, documente, media:
Cantitativă:
- Numeri frecvența termeni/concepte
- Exemplu: „Cuvântul ‘sustenabilitate’ apare de 47 ori în rapoartele anuale 2020-2023”
Calitativă:
- Interpretezi sensurile, contextul
- Exemplu: „Discursul companiei privind sustenabilitatea a evoluat de la greenwashing superficial (2020) la angajamente concrete (2023)”
Software pentru analiză calitativă:
NVivo ⭐
- Standard în cercetare calitativă
- Coding, teme, vizualizări
- Scump (dar trial gratuit SAU licență universitară)
MAXQDA
- Similar cu NVivo
- Interfață mai intuitivă pentru unii
ATLAS.ti
- Foarte puternic
- Learning curve mai abrupt
Excel/Word ✅
- Pentru licență: suficient!
- Coding manual în Excel
- Highlight în Word cu comentarii
Recomandare: Pentru licență, Excel + Word sunt OK. NVivo dacă ai acces și timp să înveți.
CONSIDERAȚII ETICE
Obligatoriu în orice cercetare cu participanți umani!
CONSIMȚĂMÂNT INFORMAT
Ce înseamnă: Participanții trebuie să știe:
- Scopul cercetării
- Ce vor face (completare chestionar, interviu)
- Cât durează
- Riscuri potențiale (de obicei minime)
- Beneficii
- Că pot refuza/renunța oricând fără consecințe
- Cum vor fi protejate datele
Format:
- Formular scris (pentru interviuri, focus grupuri)
- Paragraful introductiv (pentru chestionare online)
Exemplu text consimțământ:
„Participarea la acest studiu este voluntară. Puteți refuza să participați sau să vă retrageți oricând fără nicio consecință. Răspunsurile dvs vor fi confidențiale și anonime. Datele vor fi folosite exclusiv în scopuri academice pentru lucrarea mea de licență. Nu există riscuri semnificative asociate participării. Completarea chestionarului implică acordul dvs de a participa.”
CONFIDENȚIALITATE ȘI ANONIMAT
Confidențialitate:
- Cunoști identitatea, dar nu o dezvălui
- „Participantul 1”, „Managerul A”
Anonimat:
- Nu cunoști identitatea (chestionare online fără email)
Protejarea datelor:
- Stochează pe computer protejat cu parolă
- Nu partaja cu nimeni (exceptând coordonatorul)
- Șterge după finalizarea studiului (sau conform GDPR: după 2 ani)
- Transcripțiile: înlocuiește nume reale cu pseudonime
APROBARE ETICĂ
Când e necesară:
- Cercetare cu participanți vulnerabili (copii, pacienți, persoane cu dizabilități)
- Subiecte sensibile (sănătate mintală, abuz, ilegalități)
- Risc de prejudiciu pentru participanți
Pentru majoritatea licențelor: Aprobare formală NU e necesară (verifică regulamentul facultății!), DAR trebuie să respecți principiile etice.
Dacă faci cercetare medicală/clinică: Aprobare comisie etică OBLIGATORIE!
LIMITĂRILE STUDIULUI
Fii onest despre limitări! Demonstrează maturitate academică.
Limitări comune:
1. Eșantion
- „Eșantionul de convenință limitează generalizabilitatea”
- „Dimensiune eșantion relativ mică (n=50)”
- „Eșantion limitat la București – rezultate pot diferi în alte zone”
2. Metodologie
- „Date self-reported (chestionar) pot fi supuse bias-ului de dezirabilitate socială”
- „Design transversal – nu pot stabili cauzalitate”
- „Lipsa grup de control în experiment”
3. Instrument
- „Chestionar dezvoltat ad-hoc, nu validat anterior”
- „Unele întrebări pot fi interpretate ambiguu”
4. Timp/resurse
- „Durată limitată (3 luni) nu permite studiu longitudinal”
- „Lipsa fondurilor pentru incentivizare participanți”
5. Acces date
- „Nu am avut acces la date financiare confidențiale”
- „Unele documente nu au putut fi obținute”
Format: Subsecțiune separată în Metodologie SAU la sfârșitul Capitolului de Discuții.
EXEMPLU CAPITOL METODOLOGIE COMPLET
Structură model pentru licență:
CAPITOLUL 2. METODOLOGIA CERCETĂRII
2.1. Design-ul cercetării
Prezent studiu adoptă o abordare cantitativă, tip
cercetare descriptivă și explicativă. Scopul este de a analiza [fenomenul X] și de a testa relațiile între [variabilele Y și Z].
2.2. Populația și eșantionul
2.2.1. Populația țintă
Populația țintă o constituie [descriere detaliată]. Conform datelor INS/altă sursă, populația este estimată la aproximativ [număr] indivizi.
2.2.2. Eșantionul
Am folosit eșantionare de convenție, rezultând un eșantion de n=[număr] participanți. Criteriile de includere au fost: [listă]. Caracteristicile eșantionului sunt prezentate în Tabelul X.
2.3. Instrumentul de cercetare
Am dezvoltat un chestionar structurat conținând [număr] întrebări organizate în [număr] secțiuni:
- Secțiunea 1: Date demografice ([număr] întrebări)
- Secțiunea 2: [temă] ([număr] întrebări, scală Likert 1-5)
- etc.
Chestionarul a fost pilot-testat pe [număr] persoane, rezultând ajustări minore de formulare.
2.4. Procedura de colectare date
Datele au fost colectate în perioada [date] prin distribuirea chestionarului online (Google Forms) în [canale]. Am contactat [număr] persoane, obținând [număr] răspunsuri complete (response rate [procent]%).
2.5. Metode de analiză date
Datele au fost analizate folosind SPSS v.XX / Excel. Am calculat:
- Statistici descriptive (medie, deviație standard, frecvențe)
- Test Pearson pentru corelații
- Test t pentru diferențe între grupuri
- Regresie liniară pentru predictori ai [variabilă dependentă]
2.6. Considerații etice
Participarea a fost voluntară și anonimă. Consimțământul informat a fost obținut prin textul introductiv al chestionarului. Datele sunt stocate securizat și vor fi utilizate exclusiv în scopuri academice.
2.7. Limitările studiului
Principalele limitări includ: [listă cu 3-5 limitări concrete].RESURSE UTILE
📥 Descarcă gratuit:
- [PDF] Template capitol metodologie
- [PDF] Exemplu formular consimțământ informat
- [PDF] Ghid elaborare chestionar pas cu pas
- [PDF] Ghid interviu semi-structurat
- [PDF] Calculator dimensiune eșantion
📚 Cărți recomandate:
- Creswell, J. W. – „Research Design” (biblia metodologiei)
- Saunders, M. – „Research Methods for Business Students”
- Bryman, A. – „Social Research Methods”
Ai nevoie de ajutor cu metodologia?
[Buton: Consultanță metodologie cercetare] [Buton: Revizuire design cercetare]
Citarea corectă
Ghid complet: Cum citezi sursele bibliografice fără greșeli
Citarea corectă este ESENȚIALĂ. Citările greșite sau lipsite = risc de plagiat = respingerea lucrării!
DE CE E IMPORTANTĂ CITAREA?
1. Evită plagiatul
- Plagiatul = furt intelectual
- Consecințe: respingerea lucrării, exmatriculare, dosar penal
2. Demonstrează cercetare solidă
- Arăți că ai citit literatura de specialitate
- Validezi afirmațiile cu surse credibile
3. Permite verificarea
- Cititorul poate consulta sursele tale
- Transparență academică
4. Dai credit autorilor
- Respect pentru munca intelectuală a altora
CÂND CITEZI?
TREBUIE să citezi când: ✅ Reproduci exact cuvintele cuiva (citat direct) ✅ Parafrazezi (reformulezi cu cuvintele tale) ✅ Prezinți date statistice, cifre ✅ Prezinți idei, teorii, modele ale altcuiva ✅ Faci referire la studii anterioare
NU trebuie să citezi când: ❌ E cunoaștere generală (ex: „Pământul se învârte în jurul Soarelui”) ❌ Sunt ideile/observațiile/concluziile TALE originale ❌ Definiții din dicționare generale (dar e bine să citezi totuși pentru claritate)
Regulă de aur: Când ai dubii, citează! Mai bine prea multe citări decât prea puține.
STANDARDE DE CITARE
Există multiple standarde. Verifică ce cere facultatea ta!
Cele mai comune în România:
- APA (American Psychological Association) ⭐
- Cel mai popular în științe sociale, economie, psihologie
- Format: (Autor, An)
- MLA (Modern Language Association)
- Folosit în litere, arte, științe umaniste
- Format: (Autor Pagină)
- Chicago
- Două variante: Notes-Bibliography și Author-Date
- Științe umaniste, istorie
- Vancouver
- Științe medicale, biologie
- Format: numerotare [1], [2], etc.
- IEEE
- Inginerie, informatică
- Format: numerotare [1], [2], etc.
Pentru acest ghid, ne concentrăm pe APA 7th edition (cel mai comun). Principiile se aplică și pentru alte standarde.
CITAREA ÎN TEXT (IN-TEXT CITATION) – STIL APA
CITAT DIRECT (DIRECT QUOTE)
Definiție: Reproduci EXACT cuvintele din sursă, între ghilimele.
Format scurt (sub 40 cuvinte):
Autor (An) afirmă că "textul exact citat" (p. număr_pagină).
SAU
Conform cercetărilor, "textul exact citat" (Autor, An, p. număr_pagină).Exemple:
Kotler (2020) definește marketingul ca fiind "procesul prin care companiile creează valoare pentru clienți" (p. 15).
SAU
Marketingul este "procesul prin care companiile creează valoare pentru clienți" (Kotler, 2020, p. 15).Format lung (40+ cuvinte): Bloc de text indeplinit, fără ghilimele, 1.27 cm indent:
Kotler (2020) explică:
Marketingul modern nu mai este doar despre vânzare, ci despre crearea de relații pe termen lung cu clienții. Companiile de succes înțeleg că satisfacția clientului trebuie să fie în centrul tuturor strategiilor de business. (p. 23)⚠️ Atenție:
- Reproduce EXACT – nu schimba nimic!
- Include erorile din original [sic]
- Dacă omiti părți, folosește […]: „Marketingul […] este esențial pentru succes”
- Dacă adaugi clarificări, folosește [paranteze drepte]: „El [Kotler] afirmă că…”
PARAFRAZARE
Definiție: Reformulezi cu cuvintele TALE ideea din sursă. FĂRĂ ghilimele.
Format:
Autor (An) afirmă că [reformulare].
SAU
[Reformulare] (Autor, An).Exemple:
Original: „Social media has revolutionized the way companies interact with their customers, creating unprecedented opportunities for engagement.”
Parafrazare corectă:
Kotler (2020) susține că rețelele sociale au transformat radical comunicarea dintre companii și clienți, oferind posibilități noi de interacțiune.
SAU
Platformele sociale au schimbat fundamental modul în care brandurile comunică cu publicul lor, deschizând noi căi de dialog (Kotler, 2020).Parafrazare INCORECTĂ (prea apropiată de original = plagiat!):
❌ Social media a revoluționat modul în care companiile interacționează cu clienții lor, creând oportunități fără precedent pentru engagement (Kotler, 2020).Cum parafrazezi corect:
- Citește pasajul de 2-3 ori până îl înțelegi
- Închide cartea/articolul
- Scrie cu PROPRIILE cuvinte ce ai înțeles
- Verifică că nu ai copiat structura frazei
- Adaugă citarea!
VARIANTE DE CITARE
Un autor:
(Popescu, 2023)
Popescu (2023) afirmă...Doi autori:
(Popescu & Ionescu, 2023)
Popescu și Ionescu (2023) demonstrează...Trei sau mai mulți autori:
(Popescu et al., 2023)
Popescu et al. (2023) concluzionează...et al. = et alii = „și alții” în latină
Fără autor (organizație):
(Banca Mondială, 2023)
(Ministerul Economiei, 2022)Fără autor (articol web):
("Titlul articolului", 2023)Fără an:
(Popescu, n.d.)n.d. = no date
Autorii cu același nume:
(M. Popescu, 2023) și (A. Popescu, 2024)Mai multe surse simultan:
(Popescu, 2023; Ionescu, 2022; Marin, 2021)Ordine alfabetică sau cronologică
Citare secundară (citat dintr-un citat):
Drucker (citat în Kotler, 2023) afirmă că...
(Drucker, 1985, citat în Kotler, 2023)Evită dacă posibil – citează sursa originală!
LISTA DE REFERINȚE (BIBLIOGRAFIE) – STIL APA
La final de lucrare, ordine alfabetică după numele autorului.
CĂRȚI
Format general:
Autor, A. A. (An). Titlul cărții: Subtitlu. Editura.Exemple:
Carte un autor:
Kotler, P. (2020). Managementul marketingului (ed. a 15-a). Pearson Education.Carte doi autori: